Just another story

Frumos e cum boala mea, cea pe care o consideram o simpla raceala, a ajuns sa fie o pneumonie si din aceasta cauta i'm grownded to stay home until my next appointment to the doctor T_T. Asa ca m-am gandit sa-mi gasesc o activitate placuta ca nu cumva sa mor pur si simplu de plictiseala...

Primul lucru care mi-a trecut prin minte evident a fost Perfect World. Pe langa faptul ca sunt lvl 25 si dau in lvl 26, pe langa faptul ca eram singura si jucam ca disperata si stiam ca o sa mor, pe langa faptul ca trebuie sa ma plimb de la un capat al hartii la celalalt capat al ei, pe langa faptul ca pet-ul meu a murit pana acum de nenumarate ori, pe langa faptul ca si eu am murit de nu mai stiu de mine, pe langa faptul ca misiunea Call to Duty este terminata, dar mai am de omorat cativa monstrii din pestera (si daca intru singura sigur mor in 2 timpi si 3 miscari), eu am stat foarte frumos vreo 5 ore si m-am jucat pentru a nu ma plictisi.

E dragut cum o mica placere se transforma in obsesie din momentul in care nu ne mai oprim. It's like my perfect drug (ironic...). Si ca tot am adus vorba de drugs and stuff like that, nu pot sa nu ma abtin sa nu ma gandesc la Twilight, in special la Edward si la replica lui despre droguri si Bella

"You're like a drug to me. Like my own personal brand of heroine."

E fascinant cum tot imi aduc aminte cu sclipiri in ochi de filmul ce l-am vazut acum 2 zile, si de personajul care mi-a luat inima. Deja s-a ajuns la stadiu in care "ok.. mai trebuie sa vad filmul de cel putin 5 ori." Edward is just too perfect to be real :X. Cel mai misto lucru prosibil la un iubit, sau baiat, ar fi sa fie vampir si sa fie atras de mirosul tau, sa simta nevoia sa fi doar a lui, sa te protejeze si sa vrea sa te "manance". (ok deja delirez de la boala...)

Si daca tot am ajuns la stadiul in care iar vorbesc de Twilight m-am decis ca trebuie sa citesc si cartea, sa fac o mica comparatie, sa vad ce e schimbat, sa fiu un critic pentru filmul meu preferat si sa ma "indragostesc" si mai mult de personajul numit Edward, un vampir ce mi-a furat inima...

Si cum vremea nu poate sa fie decat perfecta pentru ca eu sa stau pe ganduri, mintea mea iar zboara spre lumi necunoscute unde eu nu sunt bolnava (si Murphy ma lasa in pace), unde un vampir precum Edward vine si ma cucereste, unde probabil Fata cea pura si inocenta il va alege pe Baiatul sweet si dulce, unde Baiatul naughty and hot nu s-ar sinucide, unde Baiatul cam aiurit si dragut ar alege-o pe Fata ce ar face orice pentru prietena ei, unde Fata cea zuzu isi gaseste Iubitul perfect, unde Fiul lui Murphy s-ar mai cuminti, unde Diva ar fi cu Baiatul misogin, unde toti vor pleca in Japonia, Tara Soarelui...

Cold blood, icy hands, speed of light, extreamly beautiful, thursty for blood... those are what we call vampires. Dar oare sunt creaturi rele sau bune?

Recent am vazut filmul Twilight si pur si simplu m-am indragostit (atat de poveste cat si de actor, evident). Si stau si ma gandesc cum ar fi viata alaturi de un vampir, unul precum Edward sau Jasper (keep on dreaming i know...). Sau cum ar fi viata ca un vampir??

In timp ce eram fascinata de aceste creaturi ultra rapide, si absolut adorabile, ma tot gandeam ca vreau un vampir precum Edward, sau un iubit care sa fie atras de mine fara nici cea maica idee de ce. Sa fie atras de mirosul meu, si sa vrea sa ma aiba, sa fiu doar a lui... dar stiu ca acest lucru ar putea fi imposibil, sau cel putin spus.. putin probabil.

Si cum nu se putea altfel, si ma refer la faptul ca sunt bolnava moarta, deliram incredibil de mult. Boala a luat stapanire pe mine si deja incepeam sa-mi imaginez diverse intamplari sau scene cum fac eu de obicei (chestii absolut ireale).

Evident boala deja m-a acaparat si am ajuns in starea in care parca as fi in calduri, parca nu m-as controla, parca as fi drogata si as fi high... as high as i can. Boala se agraveaza pe zi ce trece si evident eu nu stiu de ce sau cum sau poate cand o sa se opreasca?

Tot ce stiu e ca am senzatia ca mor, ca imi dau duhul, ca sufletul meu (impreuna cu plamanii mei) parasesc usor trupul meu pentru a ajunge pe partea cealalta. Simt cum deja o parte din mine nu mai exista, ca tusea mea a eliminat cam un sfert din mine, ca nu mai sunt completa si ca nu voi mai fi decat in momentul in care ma fac bine. Si cum stiu ca acest lucru va dura ceva vreme (nu se stie inca cat), usor, usor, imi pierd vointa si starea mea vesela, stare care ma reprezinta.

Usor usor simt cum imi pierd si personalitatile. Copilul mic si inocent, dar foarte loli-shouta, dispare putin cate putin pe masura ce boala se agraveaza. Diavolul ce nu iarta pe nimeni parca preia controlul. Persoana serioasa parca deja nu mai exista...

Pur si simplu ma sting impreuna cu boala mea. Si imi doresc sa fiu vampir, sa nu ma imbolnavesc, sa fiu sanatoasa si sa pot trai pe veci mereu tanara...

" I want to be with a vampire"

Zilele ploioase par a tot veni una dupa alta fara oprire si starea mea se schimba odata cu schimbarea vremii, si cu accentuarea racelii mele. Pe masura ce zilele trec, eu ma simt din ce in ce mai rau si am impresia ca nimic din ce stiam pana acum nu va mai fi la fel.

Amintirile dragi, dar si cele dureroase mereu revin in mintea mea pe o zi ploioasa. Si stau si ma gandesc ce s-ar fi putut intampla daca as fi fost altfel, daca as fi o alta persoana intr-un alt timp si alta lume. Stau si ma gandesc la o lume total ireala fata de cea in care traim, la o lume unde Murphy nu exista, si in care nimeni nu poate sa-mi faca rau. Adevarul este ca mi-ar placea o astfel de lume, insa as simti ca ceva lipseste si probabil as ramane acelasi copil imatur si as deveni insensibila si nepasatoare. Probabil as cauta aventura si m-as afunda in neant. Probabil ca nici iubirea n-ar insemna nimic, probabil toti tipii cu care m-as fi sarutat nu ar fi insemntat nimic pentru mine (poate doar o experienta noua sa vad cum sunt si ceilalti si sa fac o comparatie- insa nu ar insemna nimic), poate chiar as fi devenit o persoana mai inchisa in mine decat sunt acum.

Ce s-ar fi intamplat daca Fata cea inocenta si pura l-ar fi ales pe Baiatul sweet si dulce in loc de Baiatul naughty and hot? Ce s-ar intampla daca Baiatul naughty and hot nu are suporta despartirea si s-ar sinucide? Ce s-ar intampla cu Fata cea inocenta si pura daca ar asista la un asemenea haos? Ce s-ar intampla cu Fata ce ar face orice pentru prietena ei daca aceasta ar asista si ea la haosul ce va avea loc?

Ce s-ar intampla daca Baiatul cam aiurit si dragut ar fi cu Fata ce ar face orice pentru prietena ei? Ce s-ar intampla daca Fata ce ar face orice pentru prietena ei ar uita de Baiatul cam aiurit si dragut? Ce s-ar intampla daca ei ar fi fericiti pana la adanci batraneti, sau pana se plictisesc unul de celalalt?

Ce s-ar intampla daca Fata cea zuza si-ar gasi Iubitul perfect? Sau ce s-ar intampla daca Baiatul Drac si-ar aminti de Fata cea zuza?

Prea multe intrebari fara raspuns... prea multe ganduri... prea multe posibilitati...


Ce s-ar intampla daca eu as scapa de raceala peste noapte? Ce s-ar intampla daca Misa are suferi inca o cadere psihologica? Ce s-ar intampla daca Dia ar fi mereu fericita?


Ce s-ar intampla daca zilele ploioase nu ar inceta niciodata? As sta mereu si m-as gandi la toate alternativele posibile, si la toate vietile pe care puteam sa le am sau pe care mi le-am dorit....

"Never forget those rainy days"

Recent am primit un document Power Point despre Andrew Atroshenko. Stiu ca poate nimeni nu a auzit de el, sincer nici eu si nici nu credeam ca o sa lase o asemenea amprenta, dar m-a surprins pur si simplu. E ca si cum m-as fi izbit de un zid, ca si cum mintea mi s-a deschis inca o data la o noua idee...

Am realizat cat de importanta poate fi o imagine si ce reprezinta. Deseori o imagine face cat 100 de cuvine, insa in cazul meu imaginea e de nepretuit.

Se pare ca a venit si randul meu sa-mi fac blog. Motivul inca ramane necunoscut...

Poate, cine stie, m-am saturat ca toti in jurul meu sa aiba blog si am zis "hey what the heck let's give it a try"...

Poate, intr-un moment de plictiseala maxima din cauza faptului ca stau inchisa in casa deoarece sunt racita, m-am gandit sa-mi ocup timpul cu ceva interesant...

Poate ca am ramas de anul trecut cu sechele de la ora d desen cand a trebuit sa verific blogul clasei din 5 in 5 minute...

Poate just to keep in touch with friends...

Poate doar sa ma distrez....


Sincer... nici eu nu stiu motivu dar hai sa zicem.. poate motivul il voi descoperi pe parcurs...

Eh.. all in all sper sa fie unul din acele inceputuri frumoase care vor ramane mereu si de care nu te poti desparti

Beginnings are nice... Si ar fi bine sa ramana asa!